rugă

 doamna mea ce-mi dai idei

să le-nșirui pe hârtii,

nu-mi da numai două, trei,

dă-mi și tu câteva mii.

 

dă-mi talentul să fiu cel

mai citit, luat în vizor,

primul care să ia nobel

spre stupoarea tuturor.

 

nu mă duce în ispita

modestiei fiindcă…de!

eu chiar  vreau să mănânc pita

celor de la u se re.

 

nu am cum să nu  râvnesc

la mai mare – ce vrăjală! -

sângele meu boieresc

cere, insistent, cerneală.

 

versurilor, să-albăstrească

noi planete – cale lină!

pune-le, să se pornească,

din cisterna ta, benzină!