vineri, 12 decembrie 2025
ibnis in crucem
V-ați întrebat vreodată sub ce auspicii emoționale, un om își poate schimba radical și doar în câteva momente comportamentul? Poate complexul de vinovăție, la un moment dat, să producă schimbări interioare de conștiință, în așa fel încât agresorul să-și asume suferințele victimei?
Libertatea înseamnă să ai opțiuni.
Omul nu va fi niciodată liber, decât atât cât este necesar, în cadrul acțiunilor sale social-morale.
duminică, 19 octombrie 2025
duminică, 27 aprilie 2025
******
bancrută - banca rotta
ampersand - &
cu suficientă energie poți ajunge într-un loc înainte de a pleca.
sâmbătă, 26 aprilie 2025
*****
Să nu-mi mai vorbiți de libertate! Singurii oameni cu adevărat liberi, pe acest pământ, sunt nebunii.
joi, 24 aprilie 2025
*****
dacă nu erai femeie, copac ar fi trebuit să fii:
din urlete să te ridici și să te învelești
cu toate chipurile înfrunzirii,
să nu-ți pice niciodată frunza
nici umbra să nu-ți plece
doar zile să dai culoarea ochilor dezrobiți
și cerului unui strop din sărurile pământului.
miercuri, 23 aprilie 2025
Jean Anthelme Brillat-Savarin
”un nou tip de mâncare aduce mai multă bucurie decât descoperirea unei stele noi.”
joi, 3 aprilie 2025
*****
dă-le-n mama lor de intrări și ieșiri;
casele așteaptă, vântul urlă, ploile își consumă rația.
normal.
de mâine nu mai țin zilele săptămânii
intru și ies din calendar cu o floare pe umărul stâng.
tu poți rămâne să privești,
din casa de oaspeți,
cum se răsucesc mânerele.
vineri, 14 martie 2025
*****
durerile se ascund
în locuri pe care doar întâmplarea le găsește
atunci când scanează
amintiri
am legat o corabie de firul memoriei
fără să-i pot da jos steagul negru
te-ai ascenss
în zborul cocorilor pe deasupra mării marmara
stai în aranjamentele florale din grădina îndrăgostiților tăcuți
sau după colțul monumentelor încremenite în lanuri de rapiță
peste care s-a prăbușit lumina lunii
ai ceva din inefabilul cu care îngerii acoperă rănile
niciun sunet nu te deconspiră
ca să te aflu
e nevoie mai mult decât de un cântec
duminică, 9 martie 2025
Simplicisima gongului
Când gongul serilor seduse
Adună fricile din baruri,
Un păstrător de idealuri
Le bea ca pe sirop de tuse.
Dezamăgit sau indolent,
Acest năică pierde-vară,
Adună seară după seară
Și le dizolvă în solvent.
Apoi o ia pe străzi sterile,
Cu buze arse de dogoare,
Și-aleargă să se înfășoare
În pelerina altei zile…
Când sparg cu gându-n mine stele
În mii de cioburi de cărbune
Și-o mamă vitregă mă pune
Să-mi beau tristețile cu ele,
Le recompun din frici deșarte,
Foșnind, în smoching de hîrtie,
Iar gongu-mi sparge-n veselie
De nouă ori aceiași noapte.