aș ascunde prin bikini
viața asta de poet,
viața asta de năiță
cumpărată pe caiet…
fără bani, fără pământ,
fără vilă, heleșteu,
te-aș ascunde, somalezo,
prin bikinii cui știu eu;
să te frece alba-neagra,
sub fireturi de mătasă,
până iese fum din tine;
că altceva ce să iasă?!...
viața
mea de mămăligă,
de păsat
bătut cu furca,
eu visez
la superligă
și tu
joci cu mine țurca;
eu aș
vrea să beau din cupe
de
cristale, prin bizanț,
doar că
ție ți se rupe:
bei pe-o
margine de șanț!...
eu aș
vrea femei cu piele
de
cafea, să te alinte,
în
privirea ta să-și spele
toate
locurile sfinte,
dar, ca
rațele, agale,
ți se
flendură prin față
numai
fufele nasoale:
fi-ți-ar
viața ta de viață!
eu aș
vrea să scuturi luna
de-angeline-nfiorate,
dar tu scuturi numai bruma
de pe
florile uscate…
fire-ai
tu de stambă-n vrie! -
deie-mi
drumul pod de aur!
să te
frec, la melodie,
cu
osânză de balaur,
cu
șuruburi și cu șaibă
să te
prind de foi golașe,
cine-o vrea să te mai aibă
să te ducă pe cocoașe!
