miercuri, 26 august 2026

Din coasta ei

 Se depune mucegaiul aurit

Peste vertebre, peste oase, peste dinți,

Azi, printr-un laringe găurit,

Mă salută sfinții, mari părinți.


Sunete cumva de ventriloc,

Luate cu-mprumut de prin Olimp,

Cherchelite m-au ținut pe loc,

N-am putut să le răspund la timp.


Mă trezesc un fel de dezertor,

Unul aburit printre bistrouri,

Sfert de carne pusă pe cotor,

Ghipsuit în lada cu zerouri.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu