Balanță

O, Doamne, m-ai făcut balanță,

Mă zgâlțâi când în jos și când în sus,

Mă ostenesc în van, fără substanță,

Cam tot așa, cum a făcut Isus.

Cerșesc pahare de tării, dar inutil,

Nu mă aude niciun înger de servici,

Le-aș pune, Doamne,-o vestă cu trotil  

Când eu implor iar ei nu sunt pe-aici.

Sunt, Doamne, suveran, pe trup, pe glas!

De ce n-aș fi o clipă și turbat?

Să trag în minutarul de la ceas

Pe toți cei ce mi-au fost și m-au lăsat.

Pe cei ce m-au închis în fortăreață

Și-au m-au uitat sub stare de asediu - 

Nu se exclud persoanele de față

Chiar dacă-s mai tot timpul în concediu...

Îmi fierbe-n palme ura și mânia

Și-i beau din spumă, dar cu ce folos?

Sunt, Doamne, un plebeu din România,

Un aristocrat al stărilor de jos,

O balanță ce-a avut trufia

Să-ți întoarcă talgerul pe dos.