voi fi intrat în bezna minții
și beau din ea apă de foc
de-aud cum cad
meteoriții
și mă plesnesc în
tâmple: poc!
mă poartă pânze de
catarge
pe un ocean dezafectat
și tot ce e de spart se
sparge
în capul meu
matrafoxat…
atâtea zile-s de când stau
și beau de stingere să
nu-mi
aduc aminte de ce beau
la barul dintre două
lumi.
No comments:
Post a Comment