De când timpul curge, focul l-a
urmat.
Focul se naște, veșnic, din el
însuși.
Când mic, când mare, se închide în
toate și deschide din toate.
Lumea este prin focul cel viu. Și
apa este foc închis.
Omul este apă și gândul lumina
focului din ea.
Nici lumina nici gândul nu se
sting.
Se închid în ele pentru a se
deschide în altă etapă a revărsării.
Poartă-ți, cu demnitate, lumina din
vârful muntelui la marea albastră.
No comments:
Post a Comment