ardere

  

firi-mi-re-ai tu să-mi fii

ca o frunză-n ramură,

că mă foarte-n-ruginii

pe-un altar de marmură

și mă,-n pene rozalii,

aprinsei printre flamingi,

firi-mi-re-ai tu să fii

pregătită să mă stingi!...

în halou de fluturiță

cu licență de păpușă

să-mi aduni c-o linguriță

patimile din cenușă;

dar să-mi lași una de rudă,

firi-mi-re-ai de iubit,

una, prin cenușa udă,

care arde mai mocnit.