***

un ghiveci arhaic;

litere prin ploaie cad amestecate;

undeva se-adună...

se pornesc torenții minții,

nicolae,

iar cuvântu-și umple propria lagună.

gângure femela albă

de columb,

șarpele-și înghite coada

sub portic,

îmi deschid paltonul fricii

bumb cu bumb

să-nvelesc, din stradă, ultimul popic...

până când va trece

iarăși... pic, pic, pic,

toamna asta-n care

calc, de-al dracu, strâmb.