spionaj

la ora când apele cântă:

tra-la-la-la, tra-la-la-la!

și mai nimic nu se întâmplă,

prin cartier, pe undeva,

tu te strecori, încetinel,

pe sub fereastra mea: lip, lip!

să vezi cum beau un păhărel

cu doamna nopții, fără chip…

și beau și râd, și beau mult peste,

cu doamna nopților, neclară,

și ard perdelele-n ferestre

sub ochii tăi ce ard afară.