frig

 ți se pare că nu am înghețat suficient?

că sala asta de așteptare a rămas în două colțuri

doar pentru ca umbrele să-i poată părăsi pereții

și să alunece spre următoarea gară?...

credeam că dacă deschizi o fereastră

și gara și spitalul se transferă în file albe

iar frigul rămâne în afară,

pe înălțime,

în timp ce,

vezi și tu,

parcă am locui într-un iglu

în care respirația stă atârnată de cârligul lustrei.

hai să râdem puțin,

atât cât să-ți văd colțul buzelor, în lumină,

cum desenează harta unui joker fericit;

apoi,

de mână,

să ne îmbrăcăm în ce nu mai avem.