Un nene, prin 1979, cânta în sala de așteptare a Gării de Nord:
haide
brâul, brâul, brâul,
iase-ul
mi-a luat grâul,
ceape-ul
paiele
și-am
rămas cu... coastele.
mi-a
luat boii, mi-a luat porcii,
mi-a
luat gâsca cu bobocii
și
eu am rămas cu... floarea.
mi-a
luat caii și trăsura
și
făina și untura
și
eu am rămas cu... dânsa.
ți-aș
frige ouă cu jumări în fiecare dimineață
atunci
când se retrag draperiile
și
începe distrugerea în masă
a
nopții
ți
le-aș aduce lângă pat ca un condamnat la întoarceri
când încă nu realizezi dacă
cearșaful
e un arbore
iar
tu un sâmbure încolțit
sub
vraiștea lui
ți-aș
frige ouă cu jumări până la șuierul sirenei
până
când
din diminețile începutului
aș
vedea fugind către mine
o
inimă cu picioarele ei
