vii de undeva, din virtual,
cu brațele deschise, evantai;
dacă știam, pe patul de
spital,
te așteptam c-un trandafir corai.
mi-ar fi plăcut să punem de-o beție,
cu sirop de tuse, concentrat,
să-ți recit memento mori, ție:
cel mai, musafir, neașteptat...
văd că ceasu,-n loc să bată,
cântă
simfonia lui, în stil baroc;
hai
să luăm costumele de nuntă
și pantofii mersului pe loc:
duhul mariajului ad hoc
plutește-n aer și
ne înfierbântă.
No comments:
Post a Comment