- Erau acolo armurari, coșmaruri, andrele;
- dacă priveai cu atenție, găseai spini de trandafiri
- și cioburi de sticlă care te invitau să le calci…
- Nu găseai ce nici prin cap nu-ți trecea să cauți:
- numărul de telefon al iubitei
- sau numărul de pantof al Cenușăresei;
- nu era nici colierul cu diamante al Mariei Antoaneta,
- care de fapt stă acum la gâtul unei comete de gheață -
- sau cochete de gheață.
- Cum dracu’ să le găsești acolo unde totul împunge sau taie,
- într-un timp în care nu deosebești densul de rarefiat,
- muzica de sunetul unui clopot?
- Eram acolo unde privirea-și tăia cubulețe din trupul înghețat al întristării,
- unde limba ceasului era regină,
- iar buzele mele îi sărutau înțepăturile.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu