mă dezbrăcai, mărine frate, de tot limbajul etalon
și zău că-mi deteră la gioale toți cântăreții de salon.
pre limba-n care vorbi moșu, când ei suflau în lumânări,
într-o clipită pusăi șaua și dăi la rupere de nori,
de mă purtai prin tot sud-vestul micii valahii când văzui
cum trec căruțele pe pneuri cu tot năduful moșului...
ce-ai zice dac-aș sta, oțâră , la lilieci, să mă astruc
și urmărit de romengleză să-i sap o groapă și s-o culc?